Războiul din Ucraina afectează nu doar cele două țări implicate direct, ci un continent întreg și chiar mai mult de atât, numeroase state din alte zone ale Globului.
Indiferent de deznodământ, efectele sale vor persista ani la rând. Expert în geoeconomie și director operațional al Geopolitical Futures, Antonia Colibășanu explică, într-un interviu pentru SunMedia, care ar fi cele mai probabile scenarii, în funcție și de câștigătoarea de pe front.
Agresiunea rusă asupra Ucrainei a reamintit unei lumi întregi faptul că Rusia rămâne, la zeci de ani de la căderea imperiilor coloniale, același imperiu cu o politică expansionistă, o amenințare pentru vecinii săi.
Însă nu doar Ucraina, țară bombardată masiv și cu infrastructura distrusă aproape în totalitate, este afectată de război. Un continent întreg suferă pe plan economic, iar cele mai afectate sunt, așa cum se întâmplă de regulă, țările din imediata vecinătate a conflictului.
Prin ricoșeu, însă, sunt afectate și alte state, inclusiv cele de pe continetul african. care sunt dependente într-o mai mare sau mică măsură de importurile de produse alimentare din Ucraina.
Ceea ce este explicabil ținând cont de faptul că Rusia şi Ucraina sunt jucători de talie mondială pe piețele agroalimentare de pe întregul glob. Seceta din Cornul Africii, coroborată cu blocada maritimă impusă de Rusia Ucrainei, a afectat însă nu doar țările de pe continentul negru.
Țări din Orientul Mijlociu, precum Siria, dar și state din America Latină, printre care Guatemala și Honduras, au avut de suferit până când, după medierea Turciei, Rusia a permis reluarea exporturilor ucrainene.
Două scenarii, o singură speranță
Însă chiar și după ce războiul va ajunge la final, efectele vor persista ani la rând. În plus, cei mai mulți experți consideră că războiul hibrid dintre Federația Rusă și Occident va continua, chiar dacă Rusia va fi învinsă.
În funcție de cine va câștiga la final, există două scenarii principale. Antonia Colibășanu, cunoscută peste Ocean ca analist în domeniul geoeconomiei, a vorbit cu SunMedia despre efectele războiului și a schițat două scenarii, în funcție de cine va câștiga confruntarea militară.
Chief Operating Officer (directorul operațional) al Geopolitical Futures, Antonia Colibășanu este responsabilă cu supravegherea tuturor departamentelor și a operațiunilor desfășurate de companie, dar poate cel mai important este că lucrează cu analiști celebri în întreaga lume, precum George Friedman și Robert Kaplan. De asemenea, Antonia Colibășanu este lector de relații internaționale la Școala Națională de Studii Politice.
România, ca stat afla în proximitate, este printre cele mai afecatate. Însă, în cazul în care Ucraina va câștiga războiul, România, la fel ca alte state europene, va avea o serie de avantaje.
„Înainte de a discuta despre scenarii: două mențiuni. Prima: războiul din Ucraina nu este doar în Ucraina, ci este un război între Rusia și Occident, chiar dacă teritoriul disputat este cel al Ucrainei.
A doua: cred că cel mai important efect al războiului este faptul că am conștientizat, în Europa de Est că suntem state frontieră. Militarizarea frontierei va avea efecte pe termen lung – sunt oportunități de construcție de infrastructură și de afaceri în general și sunt si riscuri specifice unei astfel de frontiere”, explică Antonia Colibășanu.
Chiar dacă mulți experți au recurs la comparația cu împărțirea Germaniei, imediat după Al Doilea Război Mondial, Antonia Colibășanu spune că situația e în prezent destul de diferită:
„De obicei, se compară această frontieră cu cea care despărțea Germania de Vest de Germania de Est în Războiul Rece. Numai că noi trăim în secolul 21 – iar complexitatea acestei realități ne obligă să înțelegem riscurile într-o manieră holistică, a interconectărilor.
Indiferent de cine va câștiga. Iar România este un stat-cheie pe această frontieră – nu doar că este extrem de important să ne apărăm interesele la graniță și în regiunea Mării Negre, dar de maniera în care o facem depinde securitatea Europei”.
Evident, în scenariul în care Federația Rusă ar câștiga, cele mai afectate ar fi țările din Estul Europei.
„În scenariul pe care îl cred și sper puțin probabil în care Rusia va câștiga în Ucraina, ne vom confrunta cu o creștere a actelor de agresiune în Marea Neagră, ceea ce va pune sub semnul întrebării multe dintre proiectele de dezvoltat în regiunea maritimă.
Va trebui să investim și mai mult în securizarea litoralului nostru și, în general, în apărarea spațiului de influență, în condițiile în care războiul informațional se va accentua, atacurile cibernetice se vor intensifica și crește în complexitate, împreună cu operațiunile de spionaj și contraspionaj. Altfel spus, războiul hibrid nu va înceta”, spune experta.
În celălalt scenariu, lucrurile se schimbă diametral. Europa, și nu numai, ar avea de câștigat. Însă acest lucru nu înseamnă că grijile dispar peste noapte și că problemele vor înceta dintr-o dată. Aliații, inclusiv România, vor avea noi responsabilități față de Ucraina. Iar fatoma războiului hibrid declanșat de Federația Rusă împotriva Uniunii Europene nu se va topi peste noapte.
„În scenariul în care vom câștiga în Ucraina și Rusia va reveni la granițele sale teritoriale, va trebui, împreună cu aliații euro-atlantici, să contribuim la stabilizarea și reconstrucția Ucrainei. Și în acest caz, nu trebuie să ne imaginăm că războiul hibrid va înceta.
Probabil că vom avea în vecinătatea apropiată o Rusia slăbită al cărui pericol va trebui să-l gestionăm corespunzător. Echilibrul va fi cheia în abordarea celor două probleme caracteristice a spațiului post-conflict din Ucraina și Rusia.
Și pentru că economia mondială este în plin proces de restructurare, va depinde de noi să vedem oportunitățile unei astfel de situații, în care coeziunea la nivelul alianțelor cred că va rămâne extrem de importantă”, a adăugat Antonia Colibășanu.
Soluțiile pentru o nouă criză alimentară
Există însă și alte scenarii intermediare, înainte ca războiul să ia sfârșit. Un astfel de scenariu ia în calcul o nouă blocadă instituită de flota rusă din Marea Neagră asupra exporturilor de produse alimentare din Ucraina. Și în acest caz ar exista câteva soluții și într-un astfel de caz. Uniunea Europeană ar fi puțin afectată, parte și datorită măsurilor luate anul trecut.
„Uniunea Europeană este exportator de produse alimentare – inclusiv cereale. Nu doar că producția internă acoperă consumul și producea surplus, dar, prin măsurile luate în 2022, prin politica agricolă comună, este de așteptat ca suprafața dedicată producției agricole să crească, tocmai pentru a putea răspunde urgențelor care apar din cauza războiului”
Poate singura problemă ține de costurile totuși mai ridicate, în pofida suvențiilor masive acordate fermierilor din Uniunea Europeană. Partea bună este însă că Europa s-ar descurca și în acest caz, inclusiv România.
„Problema pe care o avem în Uniunea Europeană este legată de costurile de producție mai ridicate – o problemă legată inclusiv de evoluția prețului la energie, cu influență directă asupra prețului și producției de îngrășăminte.
De menționat, că în UE, România se află în topul producătorilor și exportatorilor de produse alimentare, inclusiv de cereale”, a mai spus Antonia Colibășanu.
Nici statele Africii și cele din Orientul Mijlociu sau Asia nu ar fi la fel de descoperite, într-un asemenea scenariu. Uniunea Europeană și anumite țări din America de Sud ar putea suplini lipsa exporturilor ucrainene și ruse.
„Cu privire la Africa și alte regiuni vulnerabile, dependente de importuri – exporturile de cereale din Uniunea Europeană către Maroc, Egipt, Algeria, Nigeria și Pakistan au crescut în 2022.
Alternativele pentru cerealele produse în Ucraina pentru aceste piețe sunt și cele produse în America Latină – în Argentina, de pildă.
Sigur, pentru că Rusia este unul dintre cei mai importanți producători și exportatori la nivel global, a încercat să-și crească ponderea exporturilor spre Africa, atât pe rute alternative cât și prin modul în care a negociat Black Sea Grain Initiative și extinderea acesteia anul trecut.
Nu s-a remarcat, totuși, o creștere substanțială în 2022. Mai mult, Moscova a anunțat că-și va limita producția de cereale în 2023. Ca atare, Uniunea Europeană și alți producători vor rămâne alternative viabile”, a adăugat Antonia Colibășanu.
