Rusia lui Putin ar putea constitui un pericol la adresa lumii libere chiar și după căderea dictatorului de la Kremlin.

Politologul Sorin Bocancea este de părere că șansele ca Federația Rusă să devină o democrație în următoarele decenii sunt aproape de zero, iar Putin nu ia în calcul să-și găsească un succesor.

Într-un interviu pentru SunMedia, Bocancea explică de ce Rusia nu are nici măcar în 2023 anticorpi pentru a lupta împotrica totalitarismului.

Vladimir Putin conduce cu mână de fier Federația Rusă, iar șansele ca el să fie îndepărtat de o formațiune democratică sunt, practic, nule. Este opinia lui Sorin Bocancea, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice și Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, rector al instituției de învățământ superior și expert în spațiul ex-sovietic.

Recent, Sorin Bocancea (foto stânga) a publicat volumul „Războiul din Ucraina”, unde a făcut o analiză antropologică a puterii politice din fosta Uniune Sovietică, dar și din Rusia, prima moștenitoare a fostei Uniuni, așa cum s-a prezentat. În opinia sa, nici măcar căderea lui Putin nu ar schimba foarte mult politica Kremlinului.

 

Principiul după care se ghidează Putin

„Cultura politică a clasei politice din Rusia este una care nu-i învață pe politicieni că rolul lor este vremelnic și că uneori trebuie să plece. Citind memoriile lui Mihail Gorbaciov, el prezenta atmosfera din Comitetul Central al PCUS arătând că erau niște miniștri atât de bătrâni încât nu mai știau nici să scrie o cerere, măcar să își dea o demisie.

Citește și: Revendicările patriotului român trezit

Scopul era să fie armonie, să nu se certe între ei la putere, dar niciunuia nu îi trecea prin gând să plece acasă. S-a rugat Andropov de unul dintre miniștri: haideți, va rugăm, mergeți, vă lăsăm mașina, acea casă de protocol, nu vă umblăm la bani, dar nu mai puteți, tovarășe. Aveți o anumită vârstă, îngrijiți-vă de sănătate!”, spune Bocancea.

Evident, orice demers de îndepărtate a acestor miniștri sovietici era sortită eșecului, pentru că aceștia țineau cu dinții de post. Iar asemenea lor procedau toți demnitarii sovietici.

„Deci nimeni nu îi putea da jos pentru că nu au o etică a retragerii, să spună: domnule, a venit o altă generație, eu nu mai pot, plec acasă și îmi trăiesc bătrânețile. Ei sunt obișnuiți să iasă cu picioarele înainte din politică și din funcții”, subliniază expertul.

Exact după aceste principii se ghidează Putin. Fostul KGB-ist nu se grăbește să se retragă de pe scena politică, deși are deja o vârstă înaintată. Și nu doar atât.

Contrar celor afirmate de alți experți în spațiul ex-sovietic, care cred că liderul de la Kremlin și-ar pregăti un succesor, așa cum a făcut cu el fostul președinte Boris Elțîn, Sorin Bocancea nu crede că Putin s-ar gândi la un urmaș.

Iar atâta timp cât populația Rusiei nu e deranjată de asta, iar forțele democratice sunt mult prea slabe pentru a conta, lucrurile nu se vor schimba.

Niciodată nu se va gândi Putin la vreun urmaș. El s-a gândit să se eternizeze schimbând chiar constituția că să îi permită să aibă mandate câte dorește.

Problema este că nici populația nu face o presiune pentru a asigura rotația specifică unui regim democratic. E treaba lor, a celor de la putere, noi ne ducem crucea așa cum putem în lumea noastră. Aici nu e vorba de o critică, e vorba de a constata o anumită coordonată de cultură politică și civică. Am constatat cum sunt. Ei au o cultură colectivistă”, explică Bocancea.

„Homo sovieticus” trăiește și în mileniul 3

În analiza lui, Sorin Bocancea îl citează și pe Alexandr Zinoviev. „Lucrul acesta foarte bine l-a analizat un fost profesor la Institutul Lomonosov, e vorba de Alexandr Zinoviev. Descria homo sovieticus. Homo sovieticus este omul colectivului, nu este omul individualității. Pentru el contează ce spun ceilalți și cum se integrează acolo.

Occidentalul este omul individualităților, este omul lui ego, pe când pentru colectivist niciodată nu contează că mor oameni pentru el, important e ca națiunea să meargă mai departe.

Nu sunt atât de emoționați față de moartea unui om pe front din prostia unui om politic. Li se pare firesc, cred că ești obligat să mori pentru țară. Ei sunt convinși că sunt pe calea cea bună, asta este cultură lor. Este o cultură din care nici nu-și doresc să iasă”, mai spune expertul.

Citește și: Cât de mult depinde soarta războiului de Bahmut. Opinia unui general NATO: „Asta ar putea fi o problemă”

Cu atât mai mult, acum, când Federația Rusă se află în război cu Ucraina, acest „homo sovieticus” intră în conflict cu Occidentul și cu valorile acestuia. Acest lucru a fost speculat de propaganda rusă, care nu doar că l-a întreținut, dar a și știut cum să provoace o adâncire a prăpastiei.

„Acum propagandă rusă a exacerbat diferența dintre Occident și lumea rusă făcând invers de ceea ce a făcut Reagan. Acum Putin a declarat că Occidentul este imperiul răului. Cândva, în anii 80, Reagen spusese că URSS-ul este imperiul răului, lumea comunistă este imperiul răului.

Acum Putin a venit și a întors-o bine și a spus că Occidentul este imperiul răului, este imperiul diavolului, ne batem cu diavolul și așa mai departe. Ori ei acum consideră că trăiesc în Grădina Maicii Domnului în condițiile în care statul lor este declarat stat criminal de către organizații internaționale și vor susține acest război”, subliniază Bocancea. 

Țarul răului

Practic, în Federația Rusă nimeni nu are în acest moment puterea să i se opună lui Putin. Iar mare parte din cei care nu i-au împărtășit doctrina au fost fie exilați, fie au plecat ei înșiși într-un autoexil, conștientizând că nu au putere să schimbe lucrurile. De altfel, inclusiv mulți dintre cei care i se opuneau lui Putin au demonstrat că în Rusia nu există o cultură politică a opoziției și a controlului cetățeanului față de puterea politică.

„Cei care puteau să se opună conflictului au fugit, au scăpat cu fuga. Vă invit să observați un lucru: când au fost protestele tinerilor în Sankt Petersburg, în Moscova,  după mobilizare, am constatat un lucru: când venea poliția și sălta pe câte unul, ceilalți nu săreau în apărarea semenilor lor care demonstrau pentru același lucru.

Nu au intrat în conflict cu poliția, i-au luat ca pe niște mielușei, i-au urcat în dube și i-au dus în arest.

Ceilalți nu au înfruntat poliția, nu s-au întrebat: de ce îi iau de pe stradă? Lasă-i aici că au dreptul să protesteze. Rușii consideră că violență clasei politice este legitimă. Are putere și, dacă are putere, atunci poate să facă orice. Așa este cultura lor politică.

Nu este cultură politică a opoziției și a controlului cetățeanului față de puterea politică. Încercarea de a controla puterea politică, de a se opune. Este obedientă, pentru că asta le este cultură. Simpla deținere a puterii este legitimarea pentru orice face puterea. Face așa pentru că este puternic.”

Putin pleacă doar mort

În acest context, șansele ca Putin să plece sunt nule. Nu doar că Putin nu ar lua în calcule să plece din proprie inițiativă, dar nici opoziția nu are forța să pună presiune pe el. În opinia lui Sorin Bocancea, liderul de la Kremlin va pleca doar mort.

„Putin va pleca doar mort de acolo, indiferent dacă se va întâmplă din cauze naturale sau dacă va fi eliminat. Stalin nu a plecat el. Cine a plecat a fost dat de o parte. A fost dat de o parte Gorbaciov, pentru că a vrut o europenizare, ceea ce nu i-a fost iertat. A venit reacția din rândul foștilor „aparatici” care l-au găsit pe Elțîn care i-a subminat proiectul politic.”

Însă nici măcar Gorbaciov, omul care a reformat Uniunea Sovietică și a permis într-un fel ca reforma să adie în întreg spațiul estic, nu a gândit o Rusie democrată, occidentală.

„Gorbaciov nu voia să facă din Uniunea Sovietică o Uniune Europeană. Voia să facă o federație, dar tot cu un partid unic.

El voia un comunism cu față umană, un comunism mai bun, mai blând și mai înțelegător și în rând cu progresul tehnic.

Ei văzuseră că rămăseseră în urmă și că fără progres tehnic o națiune nu mai poate face față în nicio confruntare globală, nici economică, cu atât mai puțîn militară. Încercarea de reforma a eșuat pentru că au venit ceilalți care au vrut altceva. Eu zic că a fost o restaurație prin eliminarea lui Gorbaciov, care voia doar un comunism care să fie competitiv pe plan global, ceva în genul Chinei”, susține Bocancea.

Citește și: Motivele pentru care NATO se concentrează pe regiunea Baltică mai mult decât pe zona Mării Negre. Explicațiile experților

LASĂ UN MESAJ

Te rugăm să introduci comentariul tău!
Introdu aici numele tău