Conceptul de dezvoltare durabilă nu este nou. Apărut la începutul anilor ’70, acest concept a plecat de la ideea de a proteja mediul împotriva degradării cauzate de acțiunile umane, lucru care pune în pericol însuși viitorul omenirii. Pornit inițial de la o problemă ecologică, acest concept s-a extins de-a lungul timpului, ajungând să cuprindă acum toate aspectele care țin de calitatea vieții în general, incluzând aici și aspectul economic, și cel social.
Practic, noua abordare își propune să găsească un echilibru între dezvoltarea socio-economică și protejarea mediului. În anul 2015, 193 de state membre ale ONU (inclusiv România) au adoptat „Agenda pentru dezvoltare durabilă” (pe scurt „Agenda 2030”). Acesta este un demers cu ținte concrete. Au fost stabilite 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă cu ajutorul cărora au fost trasate acțiunile pe care statele semnatare ale Convenției trebuie să le implementeze astfel încât, până în 2030, să fie eradicată sărăcia extremă, să fie combătute inegalitățile și injustiția socială și mediul înconjurător să fie protejat.
La momentul semnării acordului, fiecare stat semnatar se afla în diferite etape de dezvoltare ale celor 17 obiective. Implementarea deplină a „Agendei 2030” este esențială pentru a dezvolta capacitatea statelor de a face față viitoarelor provocări legate de transformările prin care societățile vor trece. Comisia Europeană are un angajament ferm de a implementa obiectivele Agendei. Aceasta este o veste bună pentru noi. După o lungă perioadă istorică în care ne-am aflat în urma marilor curente de realizare și dezvoltare ale lumii, suntem, încă de la început, într-un tren care merge în direcția potrivită. Și nu suntem singuri.
România are o Strategie Națională de Dezvoltare Durabilă, care face parte din angajamentul țării noastre de a implementa Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Aș vrea, însă, să fiu mai specifică și să vorbim ce înseamnă acest lucru concret pentru cetățenii țării noastre.
Cambridge University Press a prezentat un raport, cu date pentru anul în curs, care plasează România pe locul 30, din 163 de state monitorizate, într-un clasament în care este luat în calcul indicele de implementare a celor 17 piloni de dezvoltare durabilă. Scorul obținut de România este de 77,7. Pe primele trei locuri ale clasamentului sunt Finlanda, cu un scor de 86,5, Danemarca – 85,6 și Suedia – 85,2. În urma noastră, vom găsi țări precum Ungaria – 77 de puncte, Grecia – 76,8, Australia – 75,6.
Același raport prezentat de Cambridge University Press mai arată, în privința României, următoarele lucruri: cu doi din cei 17 piloni de dezvoltare durabilă, respectiv Fără sărăcie și Apă curată și sanitație, țara noastră este pe „verde”. Adică suntem pe creștere, dar mai avem de implementat lucruri. O creștere moderată, unde provocările sunt medii sau chiar mari, întâlnim la pilonii: Foamete zero, Sănătate și bunăstare, Egalitate de gen, Muncă decentă și creștere economică, Industrie, inovație și infrastructură, Viață acvatică, Pace, justiție și instituții eficiente, Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.
România, conform acestui studiu, stagnează la pilonii: Energie curată și la prețuri accesibile, Inegalități reduse, Orașe și comunități durabile, Consum și producție responsabile, Acțiune climatică, Viață terestră. Iar la pilonul Educație de calitate trendul este descrescător, având mai multe provocări peste care trebuie să trecem cu bine.
Pentru a putea rezolva problemele incluse în Obiective, autoritățile locale sunt cele care trebuie să se implice activ, în mod organizat și cu planuri concrete, pentru a răspunde direct nevoilor cetățenilor. Dacă ai citit pană aici, sunt șanse mari să îți treacă prin minte o idee legitimă: încă un plan care va arăta bine pe hârtie si atât.
Ofer un exemplu concret, pe care îl cunosc îndeaproape, fiind profesional implicată într-un astfel de proietc, lucru care mi-a permis să pot analiza, și cu bune, și cu mai puțin bune, cum funcționează dezvoltarea durabilă la nivel local. Mă refer la Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, organizație înființată de autoritățile locale și județene.
În baza unei strategii bine puse la punct, realizată în urma consultărilor dintre autorități, mediu de afaceri și societate civilă, Asociația a reușit, într-un timp relativ scurt, de un an de funcționare, să aducă în județ, prin proiecte privind susținerea dezvoltării durabile, câteva zeci de milioane de euro.
Așadar, cred cu tărie că planul care arată bine doar pe hârtie, despre care spuneam mai sus, nu va mai fi așa. Lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză mult mai mare comparativ cu orice alte schimbări care au avut loc în trecut. Societatea civilă este mult mai dezvoltată și implicată în prezent, mediul de afaceri a devenit mai solid, prin urmare presiunea venită din societate, de a face lucrurile să înainteze mult mai repede și bine, este mai mare ca oricând.
În opinia mea, mediul de afaceri, mediul socio-cultural, toți cei care fac parte din comunitate ar trebui să meargă cu propuneri de proiecte către autoritățile locale. Există fonduri și există linii de finanțare care sunt deschise sau care vor fi deschise pentru a finanța proiecte care să ducă la îmbunătățirea celor 17 obiective, iar acest lucru va duce, în final, la îmbunătățirea calității vieții tuturor.
Spuneți-le aceste lucruri aleșilor locali, cereți-le să vă sprijine în aceste demersuri. În același timp, spune-ți-le și ce bine vor arată la știri, în postările de pe Facebook și în ochii votanților atunci când vor inaugura un proiect din care au făcut și ei parte și care va conduce la îmbunătățirea vieții cetățenilor. Sunt sigură că pentru primari, consileri, parlamentari este un argument la fel de puternic precum toate celelalte.
Ana-Maria Vătămanu este președintele Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța
