Clasamentele universitare nu trebuie fetisizate. În general, e bine să ne ferim de absolutizări, îndeosebi de cele pripite. Predau din 1990 la University of Maryland (College Park).

Am fost un martor implicat în avansul realizat de această școală în variile clasamente — US News & World Report, Shanghai (locul 55 în 2021, 50 în 2022 și 2023), Times Higher Education etc. Universitățile din sistemele educaționale americane (pentru că nu este unul singur) sunt inspirate, tradițional, de modelul academic german, actualizat și reinventat permanent.

Facem distincția dintre universitățile de cercetare și cele care pun accentul pe predare. Distingem între învățământul universitar de stat (UC Berkeley, UCLA, Madison Wisconsin, Ann Arbor Michigan, Rutgers, Bloomington Indiana, College Park Maryland, de pildă, ca flagships beneficiind de masiv buget anual din bugetul de stat) și cel privat (e.g. Harvard, Princeton, Yale, Brown, University of Pennsylvania, Stanford, Chicago, Emory, Haverford, Vassar, Dartmouth).

Costurile învățământului undergrad sunt semnificativ mai mari în universitățile particulare. Mă refer la tuition and lodging. Fiul nostru a studiat la o universitate privată din Boston. Stiu despre ce vorbesc. Contează considerabil în aceste clasamente granturile și premiile primite individual sau ca grup.

Mă refer la susținerea cercetării prin granturi guvernamentale (National Science Foundations, NASA, National Institutes of Health, National Endowment for the Humanities) și private (Ford Foundation). Acestea sunt elemente esențiale pentru augmentarea bugetelor universitare traduse în competitivitate pe planurile recrutării, promovării, retenției.

Amintesc și alte elemente care fortifică imaginea unei universități: Premiile și bursele, de la Nobel la Guggenheim, McArthur, Fields, Pulitzer, National Book Award, American Council of Learned Societies, National Endowment for the Humanities, Woodrow Wilson International Center for Scholars.

Plus premiile anuale decernate de diversele asociații profesionale. În cazul meu, American Association for the Advancement of Russian, Eurasian and East European Studies si American Political Science Association.

Clasamentele sunt destinate să măsoare excelența. Există clasamente pe domenii. De pildă, al școlilor de business, de drept, de medicină, de filosofie, economie, științe politice, inginerie. Se tine cont, când se discută competivitatea de regulile tenurizării, de raportul dintre personalul academic cu tenură si cel fără, inclusiv personalul cu contracte limitate în timp (adjunct instructors).

Contează succesul absolvenților, undergraduates și graduates. Un caz concret: Sergey Brin, unul dintre fondatorii Google, a făcut colegiul la University of Maryland.

Reușitele alumnilor adaugă material și simbolic la prosperitatea și prestigiul universității sau colegiului. E vorba de ierarhizări, competiții, clasamente bazate pe evaluări cât mai puțin subiective.

Există o disciplina numita Evaluation Science. Soția mea este specializată în acest domeniu. Este membră în American Evaluation Association. E vorba de investiții în producția cunoașterii umane, menirea suprema a universitătilor din orice parte a lumii, inclusiv România.

P.S.: Precizez că am predat, între 1984 și 1990, la University of Pennsylania, instituția din Ivy League înființată de Benjamin Franklin. Școlile de business (Wharton), de drept si de medicină sunt printre cele mai competitive din lume.


Vladimir Tismăneanu este profesor de științe politice la University of Maryland și autor a numeroase cărți despre totalitarisme, ideologii, utopii și revoluții.

LASĂ UN MESAJ

Te rugăm să introduci comentariul tău!
Introdu aici numele tău