Inflația imensă și politica economică a statelor europene din perioada pandemiei a dus la o adevărată explozie a prețurilor alimentare. În timp ce alte state luptă din răsputeri să contracareze prețurile uriașe, statul român privește absent și nu reacționează, deși românii sunt, alături de bulgari, cetățenii cu cel mai scăzut nivel de trai din UE.

Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru SunMedia, decizia controversată a autorităților care nu mișcă niciun deget în acest sens, deși țări mult mai bogate precum Franța și Germania își protejează populația expusă la sărăcie.

Europa și nu numai se luptă cu o adevărată pacoste, o inflație cum nu a mai întâlnit în ultimele 4-5 decenii. Pe acest fond, prețurile produselor alimentare și nu numai au crescut peste tot și au erodat puternic nivelul de trai.

Reacțiile nu au întârziat. În Portugalia, guvernul a decis să reducă TVA la zero pentru produsele alimentare de bază, iar același lucru se va întâmpla în țări ca Spania și Germania.

În Franța, autoritățile au negociat cu lanțurile de retail pentru a plafona prețurile unor produse alimentare de bază, ca măsură de luptă împotriva scumpirilor accentuate.

 Veste proastă pentru noi, bună pentru propaganda rusă și pentru populiști

În tot acest timp, Cabinetul Ciucă asistă pasiv, la București, la creșterea costului vieții, într-o țară care oricum nu a excelat niciodată din punct de vedere economic. Lipsa de reacție a autorităților dâmbovițene pare stranie, cu atât mai mult cu cât România este una dintre cele mai sărace țări ale Europei.

Pe acest fond, partidele populiste și propaganda rusă și antieuropeană pot găsi un teren propice, alimentate de nemulțumirile unei populații tot mai sărăcite și care se simte abandonată de autorități.

Analistul economic Adrian Negrescu explică motivul pentru care statul român evită să declare război prețurilor mari și îi lasă pe oameni să se lupte singuri.

„Interesul statului român este să adune cât mai mulți bani la buget. Pe politicieni nu îi interesează cât plătim noi pe roșii, pe cartofi, pe ouă. De fapt, pe ei îi interesează ca prețul să fie cât mai mare pentru ca statul să încaseze cât mai mulți bani din TVA și din celelalte taxe aferente acestui tip de vânzare.

Niciodată nu veți vedea o preocupare foarte atentă a autorităților în ceea ce privește prețurile produselor alimentare, pentru că scopul său e să facă rost de bani, să își conserve actuala situație, în care absența reformelor generează ample cheltuieli financiare”, explică Adrian Negrescu (foto stânga).

Totul se scumpește

Și asta nu este tot: vestea proastă este că prețurile vor continua să crească, avertizează expertul. Contextul este unul delicat. Pe plan internațional, preţul petrolului a crescut după ce OPEC a redus producţia cu peste un milion de barili pe zi, iar asta se va simți curând la pompe.

Și așa cum se întâmplă mereu, scumpirea carburanților va transmite un efect în lanț, iar prețurile alimentelor vor fi printre primele care vor crește din nou. De fapt, acestea ar fi urmat oricum să crească, însă acum există toate motivele să crescă și mai mult.

Afectați vor fi, așa cum se întâmplă de fiecare dată, în primul rând cei cu venituri scăzute. Iar în România, populația – sau cea mai mare parte a sa – are oricum venituri mici.

„Avem peste 5,1 milioane de români care, în momentul de față, trăiesc în sărăcie, iar numărul lor probabil că va crește în acest an. Dacă nu vom gestiona foarte bine problema prețurilor la gaze și energie, și se întâmplă acest lucru, nu reușim să ieșim din aceste plafoane, vom avea și mai multe probleme”, spune Negrescu.

Clasa de mijloc e tot mai subțire

El mai remarcă un lucru: clasa de mijloc din România, și așa una redusă, începe să se subțieze și mai mult.

„În România asistăm la un fenomen foarte periculos, aș zice eu. Clasa medie, care de abia începuse să se formeze, începe din nou să se dilueze. Și populație e tot mai săracă, ceea ce duce la scăderea consumului. Și nu e de bine, din contră”, punctează Negrescu.

Sărăcirea populație și creșterea prețurilor duce la scăderea consumului, cunoscut ca motorul creșterii economice în România. Asta nu poate să însemne decât faptul că economia își va reduce ritmul de creștere, dacă nu cumva va decelera în asemenea măsură încât se va trece la recesiune.

Statul ar fi trebuit să intervină rapid, dar nu manifestă nicio intenție în acest sens. Asta deși, spune analistul economic, ar fi existat soluții.

„Dacă am fi vrut, într-adevăr, să contribuim la reducerea prețurilor produselor alimentare de bază, dacă ne-ar fi interestat cu adevărat situația românilor afectați de zona asta de inflație, da, am fi avut niște negocieri cu Asociația marilor rețele comerciale, am fi găsit soluții pentru ca prețurile să nu mai crească atât de mult de la poarta fabricii până la galantar, am fi făcut controale pe lanțurile economice așa încât să fie evitată specula.

Dar dincolo de vorbe, de a plânge pe umerii săracilor, interesul statului este același și va rămâne același indiferent de consecințe. Să câștige cât mai mulți bani de la oamenii simpli până la companii”, susține analistul economic.

În plus, statul român ar fi putut să reducă TVA măcar la produsele alimentare de bază, iar astfel ar fi ținut sub control oarecum explozia prețurilor. Însă nu numai că autoritățile nu au redus vreo taxă, dar le-au și crescut și au adăugat inclusiv noi accize sau le-au majorat, în ultimele luni. Adică exact ceea ce nu ar fi trebuit să facă, într-o perioadă de instabilitate economică, avertizează Adrian Negrescu..

„Atâta timp cât celelalte țări au redus TVA, iar efectele s-au văzut în menținerea consumului la un nivel cât de cât acceptabil și a prețurilor într-un interval cât de cât predictibil, puteam să facem și noi acest lucru. Dar pentru asta ai nevoie de studii de caz, ai nevoie de autorități care să funcționeze și ai nevoie de un mecanism care să controleze modul în care sunt construite prețurile, mai ales la produsele alimentare în România”, completează Negrescu.

Avem inflație de 17%, dar unele prețuri s-au dublat sau triplat

Analistul vine și cu un exemplu pentru a sublinia cum poate dezinteresul și haosul provocat de acesta să crească prețurile unor produse și chiar să le dubleze sau tripleze de de la poarta fabricilor sau a fermelor, ajungând la cote amețitoare în supermarket.

„Gândiți-va că noi suntem țara unde prețul unui ou crește de la fermă până la galantar, până la raftul magazinului, de la 40 de bani, până la 1,2-1,4 lei și probabil va mai crește, pentru că lanțurile economice nu sunt foarte bine monitorizate, iar specula este cuvântul de ordine în foarte multe domenii.

Faptul că Consiliul Concurenței a intervenit în piață și vrea să monitorizeze anumite produse e un semnal că lucrurile nu sunt așa cum trebuie în niște domenii extrem de importante pentru economie și industria alimentară”, mai spune el.

În plus, deși oficial inflația este undeva la 17% sau chiar puțin mai mică, există suficiente prețuri care s-au dublat sau chiar triplat numai în ultimele 12 luni. Iar aici e vorba în primul rând de produse alimentare, care devin pe zi ce trece tot mai inaccesibile, deși unele sunt produse alimentare de bază.

Vine nota de plată

Concluzia lui Adrian Negrescu nu lasă loc de prea mult optimism. Lăcomia statului începe deja să se întoarcă împotriva lui, iar 2023, dar mai ales 2024 și 2025 vor fi anii în care vine nota de plată. Însă dacă totul se va întoarce împotriva statului și va duce, foarte probabil, la recesiune, cea mai afectată va fi tot populația.

„Am văzut inclusiv o scădere a consumului pe zona de ape minerale. Creșterea TVA la 19% la apele minerale a dus la o scădere semnificativă a consumului. Cum ne așteptam, de altfel.

Iar dacă iei în calcul și ce se întâmplă în zona imobiliară, acolo unde autorizațiile de construcție au scăzut semnificativ, iar tranzacțiile imobiliare au înghețat, se dovedește încă o dată că dorința statului de a face rost de bani se întoarce împotriva lui.

Și acest fenomen se va accentua pe măsură ce ne vom adânci în această criză. Să crești taxele în perioadă de criză cum am făcut-o noi, singurii din Europa care au făcut acest lucru se va dovedi la un moment dat un eșec de proporții”, anticipează Negrescu.

Citește și: 

Iar dacă inflația și creșterile prețurilor au ajutat într-o primă fază statul român și le-au dat ocazia guvernanților să se laude cu o creștere economică de 4,9%, începând cu acest an vine nota de plată. Iar lucrurile se vor agrava, cel mai probabil, în 2024, an electoral, când problemele economice mascate până acum de inflație vor începe tot mai mult să iasă la iveală.

„Noi ne-am salvat anul trecut economic prin inflație. Statul a adunat mai mulți bani cu 30% pentru că a fost inflație, au crescut prețurile și încasările statului, bineînțeles. În 2023 vine nota de plată. Și nota de plată va fi una dură pentru bugetul de stat, mai ales în perspectiva anului electoral 2024”, a conchis Adrian Negrescu.

 

LASĂ UN MESAJ

Te rugăm să introduci comentariul tău!
Introdu aici numele tău